a)frontieră
de stat - linia reală sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de la
un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcată
în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul;
la fluviul Dunărea şi celelalte ape curgătoare frontiera de stat este
cea stabilită prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile dintre
România şi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului că
principiul general acceptat de dreptul internaţional fluvial este acela
că frontiera trece pe mijlocul şenalului navigabil principal, iar la
apele curgătoare nenavigabile, pe la mjlocul pânzei de apă; la Marea
Neagră frontiera de stat trece pe la limita exterioară şi limitele
laterale ale mării teritoriale a României;
b)culoar
de frontieră - fâşia de teren situată de o parte şi de alta a
frontierei de stat, stabilită în baza acordurilor şi convenţiilor de
frontieră încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenţierii
şi protejării semnelor de frontieră;
c)fâşie
de protecţie a frontierei de stat - fâşia de teren constituită de-a
lungul frontierei de stat în scopul protejării semnelor de frontieră şi
asigurării controlului accesului în apropierea liniei de frontieră;
d)frontiere
interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre
statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenţii sau alte
înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera
comună, precum şi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate
şi neregulate, porturile maritime şi fluviale pentru liniile regulate
de pasageri şi mărfuri care au ca punct de plecare sau ca destinaţie
exclusivă alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau
comunităţilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenţii
sau alte înţelegeri internaţionale privind eliminarea controalelor la
frontieră, fără escale în aeroporturi sau porturi din afara teritoriului
acestora;
e)frontiere
externe - frontiera terestră şi maritimă, precum şi aeroporturile şi
porturile maritime şi fluviale, dacă acestea nu reprezintă frontiere
interne;
f)zbor
intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaţie
teritoriul României, precum şi orice zbor care are ca punct de plecare
sau ca destinaţie exclusivă teritoriile statelor sau comunităţilor de
state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri
internaţionale privind eliminarea controlului la frontieră, fără escală
pe teritoriul unui stat terţ;
g)stat
terţ - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat
acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind
eliminarea controlului la frontieră;
h)străin
semnalat ca inadmisibil - persoana care nu îndeplineşte condiţiile de
intrare în ţară prevăzute de legislaţia în vigoare privind regimul
străinilor şi persoana care nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea
unei forme de protecţie, conform dispoziţiilor referitoare la statutul
şi regimul refugiaţilor;
i)punct de trecere a frontierei - orice loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;
j)punct
de mic trafic şi punct destinat trecerilor simplificate - orice loc
organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei
de stat a persoanelor din zona de frontieră, într-o formă simplificată,
convenită prin convenţii şi acorduri încheiate cu statele vecine;
k)control
la frontieră - activitatea desfăşurată de personalul autorităţilor
competente pentru asigurarea respectării condiţiilor prevăzute de lege
pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor şi a altor bunuri;
l)infracţiune
de frontieră - fapta prevăzută de lege ca infracţiune, săvârşită în
scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor,
mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri;
m)trecere ilegală a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiţii decât cele prevăzute de legea română;
n)transportator
- orice persoană fizică sau juridică care asigură, cu titlu
profesional, transportul de persoane şi bunuri pe cale aeriană, navală
sau terestră;
o)regim
de control al poliţiei de frontieră - totalitatea normelor prevăzute de
lege cu privire la verificările desfăşurate de poliţiştii de frontieră
asupra persoanelor, activităţilor sau imobilelor aflate în zonele de
competenţă ale poliţiei de frontieră, pentru constatarea şi sancţionarea
faptelor de încălcare a normelor prevăzute de lege.
(1)Frontiera
de stat a României delimitează teritoriul statului român de teritoriul
fiecăruia dintre statele vecine şi marea teritorială a României de zona
contiguă. În plan vertical frontiera de stat delimitează spaţiul aerian
şi subsolul statului român de spaţiul aerian şi subsolul fiecăruia
dintre statele vecine.
(1)Pentru
protecţia frontierei de stat şi a semnelor de frontieră se constituie
culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat.
(2)Culoarul
de frontieră şi lăţimea acestuia se convine de către statul român cu
fiecare dintre statele vecine, astfel încât să asigure vizibilitatea şi
protecţia semnelor de frontieră.
(3)Fâşia
de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la linia de
frontieră către interior şi are o lăţime de 20 metri. La frontiera de
apă sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care
terenurile sunt mlăştinoase, supuse erodărilor sau avalanşelor, fâşia
de protecţie a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâşia
de protecţie a frontierei de stat se constituie şi se marchează prin
grija administraţiei publice locale în colaborare cu Poliţia de
Frontieră Română.
(1)Pentru asigurarea executării pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră.
(2)Zona
de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de
frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior.
(2)Regimul
de frontieră internă se poate stabili pentru toate acţiunile de trecere
a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.
(3)În
situaţia în care România semnează un document internaţional privind
eliminarea controlului la frontieră cu un stat sau cu o comunitate de
state cu care nu are frontiere comune, se consideră că are frontieră
internă cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele
aeroportuare sau portuare, după caz.
(1)Culoarul
de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din
domeniul public al statului şi se administrează de către autorităţile
administraţiei publice locale, în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului.
(2)Administraţia
publică locală asigură curăţarea şi întreţinerea culoarului de
frontieră, întreţinerea şi repararea semnelor de frontieră sau, la
nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor
bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activităţi se desfăşoară
la termenele stabilite prin acordurile, convenţiile sau înţelegerile de
frontieră încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie,
la cererea şi sub supravegherea nemijlocită a Poliţiei de Frontieră
Române.
(3)În
fâşia de protecţie a frontierei de stat poliţiştii de frontieră au
dreptul să instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontieră
şi de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situaţia o impune, pentru
termene limitate, până la dispariţia stării care determină necesitatea,
în fâşia de protecţie a frontierei de stat se pot face şi alte lucrări
necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţiştii de
frontieră.
(4)Suprafeţele
de teren cuprinse între fâşia de protecţie a frontierei de stat şi
culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de
către persoanele fizice sau juridice cărora le aparţin, cu respectarea
normelor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5)Accesul
persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul
de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza
documentelor de identitate, cu aprobarea administraţiei publice locale
şi cu avizul şefului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră.
(6)Accesul
persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fâşia de
protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se
constituie mai în adâncime, precum şi în insulele şi ostroavele
aparţinând statului român, situate în apele de frontieră, este permis
numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de administraţia publică
locală şi cu avizul şefului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră.
(1)Trecerea
frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport,
mărfuri şi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de
stat deschise traficului internaţional, denumite în continuare puncte
de trecere.
(2)Trecerea
frontierei de stat a României se poate face şi prin alte locuri, în
condiţiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate
de România cu statele vecine.
(1)Deschiderea
de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a
celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.
(2)Guvernul
României va da publicităţii lista cuprinzând punctele de trecere a
frontierei de stat deschise traficului internaţional, punctele de mic
trafic şi de treceri simplificate.
(3)Denumirea
punctului de trecere, suprafaţa pe care o cuprinde, specificul de
activitate şi orarul de funcţionare se afişează la loc vizibil, la
intrarea în punctul de trecere.
a)pentru
cetăţenii români sau aparţinând statelor cu care România a încheiat
documente bilaterale de eliminare a controlului la frontieră, punctul de
control va fi individualizat cu drapelul României şi al/ale
statului/statelor parte la înţelegerea internaţională, urmate de
denumirea în clar a acestora, în limba română şi în limbile de
circulaţie internaţională;
(2)Imobilele
în care funcţionează punctele de trecere şi terenurile aferente
acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat
şi se administrează de către una dintre autorităţile sau instituţiile
prevăzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în
mod gratuit la dispoziţie celorlalte autorităţi cu competenţe de control
la trecerea frontierei de stat.
(3)În
situaţia în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte
puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internaţional de
persoane şi mărfuri, solicitantul asigură, după aprobarea deschiderii
temporare a punctului de trecere, condiţii corespunzătoare de efectuare a
controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la
dispoziţie a spaţiilor de lucru şi a utilităţilor, transportul
personalului, spaţii de cazare şi indemnizaţiile de deplasare, conform
legii.
(1)În
punctele de trecere îşi desfăşoară activitatea personalul tuturor
autorităţilor publice care au, potrivit legii, competenţe pe linia
controlului la trecerea frontierei de stat.
(1)În
baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele
vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia
dintre părţile semnatare ale acestora.
(1)Şeful
punctului de trecere este poliţist de frontieră şi coordonează întreaga
activitate din punctul de trecere; acesta împreună cu şefii unităţilor
tuturor autorităţilor care au, potrivit legii, competenţe de control
privind trecerea frontierei de stat organizează modul de desfăşurare a
activităţii echipelor de control.
(2)Şeful
punctului de trecere verifică şi ia măsurile corespunzătoare pentru
respectarea legalităţii, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu, de către personalul propriu şi al celorlalte autorităţi cu
competenţe de control pentru trecerea frontierei care îşi desfăşoară
activitatea în punctul de trecere.
(3)Poliţistul
de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere este
obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale
referitoare la trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii
frontierei de stat de către participanţii la traficul de frontieră şi
personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).
(1)Pentru
soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de
frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului,
reprezentanţi/împuterniciţi de frontieră şi locţiitori ai acestora,
precum şi delegaţi în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul
funcţionarilor Poliţiei de Frontieră Române, precum şi al altor
reprezentanţi ai unor autorităţi interesate.
(1)Controlul
pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regulă, în
echipă constituită din personalul autorităţilor prevăzute la art. 12
alin. (1). Şeful echipei de control este poliţist de frontieră.
(2)În
punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte şi
reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces
pe navele de mărfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi
alte persoane autorizate, conform legii.
(3)În
punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoţită de un
reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.
(4)În
situaţiile în care controlul nu se poate efectua în echipă constituită
potrivit alin. (1), personalul autorităţii care trebuie să îşi
desfăşoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la
terminarea controlului, pe şeful de tură al poliţiei de frontieră despre
rezultatul controlului.
(1)Controlul
paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de
stat române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor
eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul
român, potrivit legii, se face de către poliţistul de frontieră.
(2)La
controlul de frontieră cetăţenii străini sau apatrizii care intră în
România trebuie să facă dovada că îndeplinesc condiţiile şi
formalităţile de intrare şi de şedere stabilite de statul român.
(3)În
cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la
alin. (1) nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a da dreptul
titularului acestora să intre ori să iasă în/din ţară sau există
suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de
trecere va dispune clarificarea situaţiei şi luarea măsurilor prevăzute
de lege.
(1)În
punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman,
sanitar-veterinar, fitosanitar şi cel privind protecţia mediului se
organizează şi se execută potrivit normelor stabilite de legislaţia în
vigoare, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă,
înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.
(2)Controlul
pentru protecţia sanitară a teritoriului României şi cel privind
protecţia mediului se execută, potrivit legii, asupra persoanelor,
mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri, indiferent de
provenienţa şi destinaţia lor. Persoanei care nu se supune controlului
sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.
(3)Autorităţile
publice centrale care răspund de administraţia publică, agricultură,
alimentaţie şi silvicultură, de transport şi de protecţia mediului
stabilesc prin ordin comun al miniştrilor punctele de trecere a
frontierei de stat prin care se efectuează importul, exportul şi
tranzitul de animale şi produse animale, vegetale şi produse vegetale,
deşeuri şi substanţe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de
transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere
este interzisă.
(4)În
funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifiţilor şi
de convenţiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot
executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al
documentelor însoţitoare ale mărfii şi controlul fizic al mijloacelor
care transportă animale sau produse animale, vegetale ori produse
vegetale şi deşeuri sau substanţe chimice periculoase. Controlul
sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia mediului în detaliu
se efectuează la locul de destinaţie al transportului, potrivit legii.
(5)În
situaţia în care punctul de trecere este deschis şi pentru trecerea
persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri şi bunuri, pentru
efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru
protecţia mediului se stabileşte în perimetrul punctului de trecere un
spaţiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de
spaţiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport,
mărfurilor şi bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.
(6)În
situaţia în care animalele şi produsele animale sau vegetalele şi
produsele vegetale, deşeurile sau substanţele chimice periculoase nu
corespund standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat,
personalul specializat al Poliţiei Sanitare-Veterinare, al Poliţiei
Fitosanitare sau al autorităţii de protecţie a mediului va interzice
trecerea acestora peste frontieră, informându-i despre aceasta pe şeful
punctului de trecere şi pe şeful biroului vamal de control şi vămuire la
frontieră.
(7)În
cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu
suferă amânare, autoritatea publică centrală care răspunde de sănătate
şi/sau autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură,
alimentaţie şi silvicultură iau/ia primele măsuri de prevenire şi
combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunică de îndată
celorlalte autorităţi interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de
specialitate şi măsurile de prevenţie sanitară se efectuează în detaliu
asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi
bunurilor. Cu sprijinul administraţiei publice locale se stabilesc
spaţiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară, sanitară
veterinată şi fitosanitară.
(8)În
spaţiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează şi se
aplică măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om,
stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest
spaţiu agenţii economici autorizaţi să efectueze serviciile prevăzute de
legea sanitară veterinară organizează şi dispun instalaţiile necesare.
(1)Trecerea
peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de
vânătoare, de tir şi muniţiilor aferente acestora, a armelor cu aer
comprimat, precum şi a armelor de panoplie este permisă numai dacă
acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de către
autorităţile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza
română.
(2)Persoanele
care la intrarea în România au asupra lor arme şi muniţii, altele decât
cele prevăzute la alin. (1), au obligaţia să le depună la poliţia de
frontieră, urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.
(3)Însoţitorii
delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat ori la nivel
guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce
în ţară arme de autoapărare şi muniţiile aferente, pe bază de
reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor
Externe şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de
Interne.
(4)La
trecerea frontierei de stat militarii români participanţi la operaţiuni
în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exerciţii militare
comune cu unităţi din alte state, precum şi forţele militare străine
care participă la activităţi ce implică intrarea, staţionarea sau
tranzitarea teritoriului României conform tratatelor şi înţelegerilor
internaţionale la care România este parte, pot avea asupra lor
armamentul, tehnica de luptă şi muniţiile necesare, dacă acestea sunt
notificate prin Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.
(1)Armele
de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, muniţiile pentru acestea,
precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe
care aceştia le-au declarat, se sigilează la intrarea în ţară de către
personalul poliţiei de frontieră.
(2)Pe
timpul tranzitării teritoriului României călătorilor le este interzis
să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. La
ieşirea din ţară se verifică integritatea şi autenticitatea sigiliilor
şi dacă datele de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele
înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile
nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele
de trecere a frontierei de stat sau armele şi muniţiile au fost
înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauză li se întrerupe
călătoria până la clarificarea situaţiei de către autorităţile
competente.
Dispoziţiile
art. 21 şi 23 se aplică şi în cazul substanţelor explozive, al
materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masă, al
substanţelor stupefiante sau psihotrope şi al medicamentelor care conţin
substanţe stupefiante sau psihotrope în cantităţi mai mari decât cele
necesare pentru tratamentul personal, precum şi al dispozitivelor sau
recipientelor încărcate cu substanţe toxice sau radioactive aflate
asupra persoanelor sau, după caz, în mijloacele de transport rutiere,
feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat română.
(1)La
navele care intră sau ies din porturile româneşti în/din curse externe
controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de
trecere portuare.
(2)La
navele care urmează să oprească în porturile situate pe Dunăre, în care
nu funcţionează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei
se efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest
port, în care funcţionează un punct de trecere. La ieşirea din ţară
controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externă,
în situaţia în care în acesta există un punct de trecere; în caz
contrar, navele respective sunt obligate să oprească pentru control în
unul dintre porturile Galaţi, Sulina, Tulcea, Constanţa-Sud sau Moldova
Veche.
(3)La
navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos,
între porturile Sulina şi Brăila, controlul pentru trecerea frontierei
se efectuează la intrare în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre
porturile Brăila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi
navele pleacă direct în cursele externe. Controlul navelor care
navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagră se efectuează la intrare în
portul Constanţa-Sud, iar la ieşire, în ultimul port românesc din care
navele pleacă în cursă.
(4)În
portul Cernavodă se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă
în cursă externă din portul Basarabi, Poarta Albă, Medgidia sau
Cernavodă.
(5)Controlul
pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra
tuturor navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau
Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele româneşti şi
străine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port
românesc, precum şi navele de mărfuri şi pasageri sub pavilion românesc
care navighează între porturile Constanţa, Sulina, Galaţi şi Brăila, la
intrarea şi la ieşirea din sectorul Dunării de Jos.
(6)Navele
sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunărea interioară şi
urmează să o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în
ţară în portul Călăraşi, iar pentru ieşirea din ţară, în ultimul port
din care pleacă, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau
în portul Galaţi. Pentru navigaţia în amonte de acest sector al Dunării
controlul la intrarea în ţară se efectuează în portul Galaţi, iar pentru
ieşirea din ţară, în ultimul port din care pleacă nava, dacă este
organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Călăraşi.
(1)În
cazul în care în rada portului a eşuat o navă sau la bordul unei nave a
izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate să intervină
pentru salvare pot să iasă în radă pentru acordare de ajutor, fără a li
se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se
aduc la cunoştinţă şefului punctului de trecere, de îndată, de către
căpitănia portului.
(1)Activitatea
de căutare şi salvare a vieţii omeneşti în marea teritorială se
organizează şi se desfăşoară pe baza acordurilor bilaterale dintre
statele riverane Mării Negre, încheiate în conformitate cu prevederile
Convenţiei internaţionale (SAR) din 1979 privind căutarea şi salvarea pe
mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie 1979.
(2)Delimitarea regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Mării Negre nu este legată de delimitarea liniei de frontieră.
(3)Serviciile
de căutare şi salvare se desfăşoară în conformitate cu principiul
primului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare şi salvare,
dacă prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Mării
Negre nu se stabileşte altfel. Salvatorul este obligat să îşi anunţe
prezenţa şi motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau
deasupra acestora, prin staţia radiocoastă care va informa imediat
căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie se află salvatorul şi
inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră.
(4)Pentru
îndeplinirea prevederilor alin. (1) şi numai în scopul căutării locului
de producere a accidentelor maritime şi al salvării supravieţuitorilor,
cu excepţia cazurilor în care statele riverane Mării Negre convin
altfel, se autorizează intrarea imediată în/deasupra mării teritoriale a
României a unităţilor de salvare aparţinând celorlalte state riverane.
(1)Controlul
documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor
navelor care execută voiaje internaţionale, şi a pasagerilor pentru
trecerea frontierei se efectuează cu respectarea prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.335/2000
pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a
prevederilor Convenţiei privind facilitarea traficului maritim
internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)La
navele româneşti de transport de mărfuri care, din motive justificate,
sunt obligate să staţioneze în rada portului, accesul la uscat al
membrilor echipajelor este permis cu aprobarea şefului punctului de
trecere. În acest caz controlul navelor se execută după intrarea lor în
port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe
uscat.
(1)Marinarii
rămaşi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la
agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se
rezolva situaţia. Dacă în localitatea portuară nu există agenţie de
navigaţie, şeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din
ţară cu altă navă.
(2)Marinarilor
străini aflaţi pe nave în porturile româneşti, care urmează să se
deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altă
localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătura cu misiunea
diplomatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetăţeni sunt,
li se acordă, la cerere, viză de intrare. Cererea de viză se rezolvă
prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de
care aparţine nava ori de către şefii punctelor de trecere. În cazul
deplasării marinarilor spre alte state li se acordă vize de tranzit.
(3)Trecerea
oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei
nave străine, aflată în unul dintre porturile româneşti, se face prin
modificarea corespunzătoare de către comandanţii celor două nave a
listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenţilor navelor.
Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la
şeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal şi la biroul
direcţiei de sănătate publică din port de către agenţii navelor.
(1)La
navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin,
precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mărfuri care vin sau pleacă
în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se
efectuează asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv,
îmbarcarea la/de pe nave.
Şefii
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii
reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul
României, în limitele convenţiilor la care statul român este parte, au
acces la bordul navelor de comerţ străine aflate în porturile sau apele
teritoriale româneşti, în baza cărţilor de identitate eliberate de
Ministerul Afacerilor Externe.
Accesul
la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcaţi pe
navele aflate în porturile româneşti care navighează între porturile
Constanţa, Sulina şi Moldova Veche se face pe baza paşapoartelor ori a
altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei
şi cu avizul şefului punctului de trecere.
(1)În
aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi
la sosirea aeronavelor în/din curse internaţionale. Când din cauze de
forţă majoră o aeronavă de transport internaţional nu îşi poate continua
cursa şi călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se
permite, la cerere, accesul în localitate până la îmbarcarea în prima
aeronavă sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de
transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere,
potrivit legii.
(2)În
cazul în care aeronavele care efectuează curse internaţionale
aterizează din cauze de forţă majoră pe aeroporturi care nu sunt
destinate traficului internaţional, situate în afara zonei de frontieră,
controlul pentru trecerea frontierei se asigură de către unitatea de
poliţie şi autoritatea vamală cele mai apropiate.
(1)Zborurile
aeronavelor civile care execută operaţiuni aeriene în spaţiul aferent
zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei
de Frontieră de către operatorii aerieni care efectuează zborurile
respective, cu cel puţin o oră înainte de decolare, cu precizarea
tipului şi înmatriculării aeronavei, a itinerarului şi a orarului de
zbor.
(2)Zborurile
având drept scop acordarea asistenţei medicale sau a ajutorului
umanitar de urgenţă, efectuate în spaţiul aerian aferent zonei de
frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră
de către operatorii aerieni care execută zborurile respective, înainte
de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculării aeronavei, a
itinerarului şi a orarului de zbor.
(3)Zborurile
menţionate la alineatele precedente, pentru care, conform
reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obţinerea unei
autorizaţii de survol, se comunică Inspectoratului General al Poliţiei
de Frontieră de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română în momentul
emiterii autorizaţiei respective.
În
zona de frontieră, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră
către interior, cu avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră
competente, se pot executa activităţi cum sunt: mineritul, exploatările
de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările
forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătăţiri
funciare şi irigaţii, îndiguirile, lucrările sau construcţiile pe
cursurile de apă, lucrări de asigurare a condiţiilor de navigaţie,
construcţiile şi amenajările turistice, de agrement sau de altă natură,
cercetările sau prospectările geologice.
Bărcile
şi ambarcaţiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de
frontieră şi apele maritime interioare, se păstrează în locurile
stabilite de căpităniile de port sau, după caz, de autorităţile
administraţiei publice locale, cu avizul şefilor sectoarelor poliţiei de
frontieră, luându-se măsuri de către cei care le deţin, pentru a se
preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de stat, la
practicarea contrabandei sau la alte activităţi ilicite.
(1)Activităţile
de agrement şi sportive în apele de frontieră se pot desfăşura cu
aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei publice
locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră.
(2)În
apele de frontieră, în marea interioară şi în marea teritorială navele
cu excursionişti, precum şi orice altă navă sau ambarcaţiune nu au voie
să acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în
acest scop. În caz de forţă majoră acostarea se poate face în orice
punct de pe malul românesc, anunţându-se cea mai apropiată formaţiune
locală a poliţiei de frontieră sau, în lipsa acesteia, a poliţiei.
Dispoziţiile acestui alineat nu se aplică cetăţenilor români posesori de
bărci.
Păşunatul
animalelor este permis în timpul zilei până la fâşia de protecţie a
frontierei de stat, la frontiera externă, sau până la culoarul de
frontieră, la frontiera internă, iar noaptea, până la 500 metri faţă de
acestea, către interior, în locurile stabilite de autorităţile
administraţiei publice locale şi cu avizul şefului sectorului poliţiei
de frontieră.
1)
Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de
la fâşia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de
la culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru
frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru
frontiera de apă, este interzisă.
(2)Vânătoarea
organizată a animalelor de pradă, pe adâncimea prevăzută la alin. (1),
este admisă numai ziua şi numai de la fâşia de protecţie a frontierei de
stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la
frontiera internă, către interior, pe baza hotărârilor consiliilor
locale şi cu avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei de
frontieră.
(1)Orice
activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât
efectuarea controlului de frontieră, se poate desfăşura numai după
obţinerea prealabilă a avizului din partea şefului direcţiei teritoriale
a poliţiei de frontieră competente sau a şefului structurii de
coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autorităţilor
administraţiei publice locale şi a altor autorităţi prevăzute de lege,
după caz.
b)să deterioreze sau să distrugă semnele de frontieră, instalaţiile sau mijloacele tehnice de pază ale poliţiei de frontieră;
c)să utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi;
d)să fixeze pe bandă magnetică, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea porţiuni din teritoriul statelor vecine;
e)să facă schimb de obiecte sau corespondenţă peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;
În
situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale poliţiei de frontieră, se
poate opri temporar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în
apropierea frontierei de stat în afara localităţilor. Aceste măsuri vor
fi aduse la cunoştinţă autorităţilor administraţiei publice locale şi
populaţiei în timp util.
Se
înfiinţează Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia
persoanelor şi bunurilor prin frontieră, denumit în continuare SIF,
sistem unitar la nivel naţional, prin care se ţine evidenţa, se
prelucrează şi se valorifică informaţiile cu privire la criminalitatea
transfrontalieră şi infracţiunile de frontieră, la persoane şi bunuri.
În
SIF pot să introducă date, să le modifice, să le şteargă şi să le
prelucreze autorităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, cele cu atribuţii în domeniul
respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum şi
autoritatea judecătorească, potrivit competenţelor legale, pe baza
protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne cu fiecare autoritate.
(1)Datele
privind persoanele căutate în vederea extrădării sau expulzării se
introduc sau se transmit de către autoritatea care a dispus măsura,
potrivit legii.
(2)O
semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea
autorităţilor responsabile pentru siguranţa naţională, dacă permite să
se presupună că informaţiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru
prevenirea unei ameninţări grave din partea persoanei în cauză sau a
altor ameninţări grave pentru siguranţa internă şi externă a României.
(1)Datele
privind bunurile căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi
utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.
(2)Dacă
în urma unei căutări se descoperă existenţa unei semnalări privind un
bun găsit, poliţia de frontieră contactează autoritatea semnalată pentru
a conveni asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise şi
date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind
protecţia datelor cu caracter personal.
(1)În
afara autorităţilor prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la
datele introduse în SIF şi alte autorităţi publice, în baza protocolului
încheiat cu Ministerul de Interne.
(2)Autorităţile
prevăzute la alin. (1) şi cele prevăzute la art. 52 alin. (1),
stabilite să utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului de
Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate să utilizeze
SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot căuta şi scopul pentru
care poate fi efectuată căutarea.
(1)Autorităţile
prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) sunt
responsabile pentru exactitatea, actualitatea şi legalitatea
introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauză are dreptul să
modifice, din proprie iniţiativă sau la solicitarea gestionarului SIF,
să adauge sau să şteargă datele pe care le-a introdus.
(2)Dacă
o altă autoritate, un alt organ al administraţiei de stat sau o altă
persoană, alta decât cea semnalată, deţine probe că unele date introduse
în SIF nu corespund stării de fapt, informează fără întârziere
gestionarul SIF, care are obligaţia să ceară autorităţii semnalate
corectarea sau ştergerea datelor în cauză.
Fiecare
autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1)
desemnează un organ de control însărcinat să verifice corectitudinea
introducerii datelor proprii în SIF sau dacă prelucrarea şi utilizarea
acestor date nu încalcă drepturile persoanei la care se referă. În acest
scop organul de control are acces la secţiunea de date proprii
introduse în SIF.
(1)Datele
introduse în SIF, referitoare la persoanele prevăzute la art. 56, se
păstrează numai pe durata necesară atingerii scopului pentru care au
fost furnizate. Necesitatea păstrării acestor date se examinează
periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de
către autoritatea semnalată. Datele referitoare la bunuri şi obiecte se
examinează periodic, la un interval de cel mult 1 an.
(2)Organul
de control poate stabili, după caz, termene de examinare mai scurte,
dacă împrejurările sau faptele semnalate permit acest lucru.
(3)Gestionarul
SIF informează autorităţile prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art.
59 alin. (1) despre ştergerile de date programate în sistem, acordând un
preaviz de o lună.
(4)Autoritatea
semnalantă poate decide în termenul de examinare să menţină semnalarea,
dacă menţinerea ei este necesară scopurilor pentru care a fost făcută.
Orice prelungire făcută trebuie comunicată gestionarului SIF.
Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi pentru semnalările care au
fost prelungite.
(1)Celelalte
date, altele decât cele prevăzute la art. 64, sunt păstrate cel mult 10
ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate şi la
bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la
vehiculele cu motor, remorci şi rulote cel mult 3 ani.
(2)După
intervalul de timp prevăzut la alin. (1) datele respective se mai
păstrează timp de un an într-o arhivă constituită la gestionarul SIF.
Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificării ulterioare a
exactităţii şi legalităţii introducerii datelor în SIF. După trecerea
acestui interval datele vor fi distruse.
a)a preveni accesul oricărei persoane neautorizate la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;
b)a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de către persoane neautorizate;
c)a
preveni introducerea neautorizată a unor date în fişier şi orice
consultare, modificare sau ştergere neautorizată a unor date personale
introduse în fişier;
d)a
preveni utilizarea sistemului de prelucrare automată a datelor de către
persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a
datelor;
e)a
garanta că, în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem automat de
prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele
pentru care sunt responsabile;
f)a
garanta că se pot controla şi stabili autorităţile cărora li s-au
transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;
a)tragerea
cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor
de frontieră, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de pază,
supraveghere şi control ale Poliţiei de Frontieră Române, utilizarea
focului deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării
focului la vecinătăţi, în apropierea liniei de frontieră;
b)aducerea
în România de către transportatorii aerieni, navali sau tereştri a
cetăţenilor străini sau apatrizi fără documente de trecere a frontierei,
cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunşi în mijloacele
de transport;
c)refuzul
sub orice formă de a permite autorităţilor de frontieră vizitarea
aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a
magaziilor, hambarelor şi a altor locuri ce prezintă interes pentru
controlul de frontieră;
d)refuzul
unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a
se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control
bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor poliţiei de
frontieră sau ale poliţiei;
e)accesul
la uscat fără aprobarea şefului punctului de trecere al membrilor
echipajelor navelor româneşti de transport de mărfuri care din motive
justificate sunt obligate să staţioneze în raza portului; neprezentarea
după plecarea navei a marinarilor rămaşi pe teritoriul României, la
agenţia companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se
rezolva situaţia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor
străini îmbarcaţi pe navele aflate în porturile româneşti care
navighează între porturile Constanţa, Sulina şi Moldova Veche fără
paşaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fără avizul
şefului punctului de trecere; desfăşurarea oricărei activităţi în
punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea
controlului de frontieră, fără avizul şefului direcţiei teritoriale a
poliţiei de frontieră competente, al şefului structurii de coordonare a
punctelor de trecere aeroportuare, al administraţiei publice locale sau
al altei autorităţi prevăzute de lege, după caz;
f)accesul
persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul
de frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate
sau fără aprobarea administraţiei publice sau avizul şefului formaţiunii
locale a poliţiei de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea
unor activităţi dincolo de fâşia de protecţie a frontierei de stat, în
situaţia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum şi în
insulele şi ostroavele aparţinând statului român, situate în apele de
frontieră, prin alte locuri sau în alte condiţii decât cele stabilite de
administraţia publică locală sau fără avizul şefului formaţiunii locale
a poliţiei de frontieră; accesul persoanelor în insulele şi ostroavele
de formaţiune nouă din apele de frontieră înainte de determinarea
apartenenţei acestora; desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 39
fără avizul direcţiilor teritoriale ale poliţiei de frontieră;
efectuarea pescuitului în apele de frontieră în alte locuri sau alte
sectoare decât cele stabilite de autorităţile competente; păstrarea
bărcilor şi ambarcaţiunilor aflate în apele de frontieră sau în apele
maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autorităţile
competente sau neluarea de către cei care le deţin a măsurilor necesare
pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a frontierei de
stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităţi ilicite;
desfăşurarea activităţilor de agrement şi sportive în apele de frontieră
fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei
publice locale sau fără avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră;
acostarea fără drept a navelor ambarcaţiunilor cu excursionişti în alte
locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau
lipsa avizului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente
în cazul navelor şi ambarcaţiunilor străine care navighează pe Dunărea
interioară pe braţul Tulcea şi braţul Sulina; păşunatul animalelor în
timpul zilei dincolo de fâşia de protecţie a frontierei de stat, la
frontiera externă sau dincolo de culoarul de frontieră, la frontiera
internă; păşunatul animalelor în timpul nopţii în alte locuri decât cele
stabilite de autorităţile administraţiei publice locale sau fără avizul
şefului sectorului poliţiei de frontieră; vânătoarea de-a lungul
frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâşia de protecţie a
frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de
frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru frontiera de
uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă;
desfăşurarea vânătorii, prevăzută la art. 44 alin (2), fără avizul
prealabil al şefului sectorului poliţiei de frontieră; fixarea pe bandă
magnetică, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau porţiuni
din teritoriul statelor vecine, de către persoanele care se deplasează
sau care desfăşoară diferite activităţi în apropierea frontierei de
stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau convenţiile
privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine; purtarea
de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru
este prevăzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontieră
încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de
către persoanele care se deplasează sau desfăşoară activităţi în
apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare
la adresa statului vecin sau a cetăţenilor acestuia, dacă acestea sunt
prevăzute în acordurile sau convenţiile privitoare la frontieră
încheiate de România cu statele vecine.
(2)Sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică transportatorului pentru fiecare persoană transportată.
(3)Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Fac excepţie
contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), cărora nu li se
aplică dispoziţiile art. 25-27.
(1)Contravenţiile
prevăzute la art. 75 se constată şi sancţiunile se aplică, potrivit
legii, după caz, de către personalul Poliţiei de Frontieră Române, al
Poliţiei Române sau de către împuterniciţii autorităţilor administraţiei
publice locale.
(2)În
cazul sancţiunilor cu amendă contravenientul poate face plângere, în
termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a
contravenţiei, la instanţa de judecată, potrivit legii.
(3)În
cazul contravenţiilor prevăzute la art. 75 lit. a), dacă agentul
constatator apreciază că sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplică
amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenţiei se
trimite de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost
săvârşită contravenţia. Împotriva hotărârii pronunţate de instanţă se
poate face cerere de reexaminare, în termen de 24 de ore de la
pronunţare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la
comunicare, dacă a lipsit de la dezbateri.
In sumele
rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum şi din
valorificarea bunurilor de contrabandă sau a altor bunuri supuse
confiscării, conform legii, o cotă de 50% va reveni Poliţiei de
Frontieră Române, Poliţiei Române sau autorităţii publice locale din
care face parte agentul constatator. Această sumă se reţine integral ca
venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi repartizată astfel:
20% pentru premierea persoanelor care au descoperit săvârşirea faptei
şi au aplicat sancţiunea, iar 80% pentru finanţarea cheltuielilor
materiale şi de capital; sumele rămase necheltuite la sfârşitul fiecărui
an se reportează în anul următor, având aceeaşi destinaţie.
La intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 56/1992
privind frontiera de stat a României, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.